Bărbaţii e nişte porci….dar şi femeile e proaste

Speranţa că o data cu vârsta vine şi maturizarea este bine să o abandonăm din vreme, ca să nu avem nevoie de pansamente mai târziu. Încă din copilarie bunicul meu îmi povestea despre porci. Eram fascinata de acel mare Ghiţă, care stătea cu burta la soare în timp ce îl scărpinam cu un băţ pe care îl cioplisem special pentru el. Mergeam pe câmp singură să adun “coada rândunicii” (cred) pentru că era o delicatesă pentru el. Îi dădeam grăunţe proaspete când mi se părea că se plictisise de alea vechi (stăteam oricum la pândă să văd ce mai face). Apoi, m-a lovit. Ce beneficiu aveam eu pentru toate astea? Fără să vreau, fără să ştiu devenisem sclava unui porc care mă juca pe degete fără nicio remuşcare. Dar iarna, venea răzbunarea. Mama punea o patura pe el şi eu mă urcam pentru poza specifică de crăciun. Totuţi, mă simţeam ca Ioana D’Arc când şi-a învins cel mai de temut duşman.

Asta era copilaria însă. Adolescenţa şi maturitatea urmau să se unească pentru a-mi demonstra că se pot juca de-a porcul şi sclava cu  oamenii de câte ori vor. Poate de fapt sunt un copil care se trezeşte din când în când într-o realitate pe care nu vrea să şi-o asume, însă lumea porcului Ghiţa era mult mai fascinantă decât a porcilor pe două picioare.

Porcii aştia bipezi, precum şi ceilalţi când nu sunt eu în preajmă să le culeg coada rândunicii, se hrănesc în mare parte cu gunoaie. În timp ce unii se îngraşă din coji de cartofi, mâncare stricată şi fructe putrezite, ceilalţi îşi fac burţile mari cu altceva. Cu tonele de lacrimi din ochii fetelor, cu bucuria de a vedea genunchii roşii a unui exemplar în timp ce îi imploră, cu plăcerea de a modela o persoană vie ca pe un modelino, cu satisfacţia de a citi sute de mesaje şi de a ignora sute de apeluri sau cu mii de bucăţi de inimi pe care le găsesc de multe ori prea târziu.

Nu vreau să mai aud fete plângându-şi de milă. Nu vreau să mai fiu invitată la cafea doar pentru a-mi pune umărul la bataie. Refuz complet să o fac pe psihologul în probleme conjugale. Bărbaţii: înjură, ignoră, bat (cam des, ceea ce e cam alarmant), se autoslavesc în timp ce femeile suportă. Ce naiba faceţi? Dumnezeu nu ne-a creat doar pentru a fi marionete şi nici nu avem ecusoane de entertaineri tatuate din naştere.

Singurul avantaj al bărbaţilor este că s-au născut. Un porc e drăgălaş când e mic. Cu cât mănâncă mai multe gunoaie, cu atât devine din ce în ce mai hidos. Nu mai hrăniţi bărbaţii! Au început să funcţioneze greşit. Au împlantat mecanismul că este mai rentabil să părăseşti o femeie care nu se “supune” şi să pescuieşti alta din marea de pipiţe.

Nu vă mai speriaţi de gândul că statisticile spun că unui bărbat îi sunt “atribuite” două sau trei femei. De fapt, alte statistici spun că sunt mai multe lesbiene în lume decât homosexuali. Şi în plus, multe dintre femei se “consumă” în alte ţări unde un bărbat îşi umple casa cu câte 20 de femei. Aşadar, s-ar putea să iasă în minoritate. De fapt, putem considera că unei femei îi stau la picioare 4 bărbaţi. Asta doar dacă vrem şi dacă ne-am mai ridica puţin năsucul deasupra lor.

Poate nu sunt cel mai în măsură să vorbesc despre lucrurile astea acum, ţinând cont că sunt singură de…ceva timp, însă vă spun un secret. E pentru prima oară în viaţa mea când fac lucruri pentru mine atunci când simt şi când vreau, fără să mai explic nimanui şi fără să mă frământ nopţile. Am un somn perfect şi un ritm de viaţă  excelent. Singurul dezavantaj, nu mai simt îmbrăţişări cu oftat. Preferatele mele. Însă, mă linişteşte faptul că multe au putut fi false şi atunci îmi amintesc că viata unei femei trebuie să existe independent de a unui barbat. Inainte să existe o conexiune.

Asta pentru a evita izolarea de lume în momentul acela neplăcut…de care toată lumea pare să fie strâns legată în ziua de azi. ”Cea căreia nu îi putem spune numele”.

Sfaturi mici:

                        – Nu mai faceţi pe inabordabilele. E super de căcat şi se vede. Ţie îţi tremură picioarele când îl vezi, dar când te invită undeva spui că ai altă treabă. Şi el nici nu se prinde ce strategie adopţi tu!

                          – Dăcă luaţi o decizie, RESPECTAŢI-O! Gata! De azi nu îl mai sun, dar intervine dorul de a adormi cu el într-o seara romantică într-o cameră plină de lumânări…Prostii! E doar imaginatia.. prea bogata! Ai să te înneci cu fum!

                            - Nu mai implicaţi prietenele în problemele astea. Eu, de exemplu, dacă mă sună o prietenă şi îmi spune ce îi face prietenul ei, normal că încep să îl urăsc. Ei se despart, eu tot îl urăsc pt ce îi face ei. Apoi se împacă. Peste dragoste nu poate trece nimeni. Însă eu tot îl urasc! Deci, ce facem? Stăm la rând ca la pâine pentru o oră petrecută cu prietena/iubita.  kkt!

                             – Nu mai plângeţi în faţa lor. Lăsaţi-i pe ei să ajungă să facă treaba asta! :) ) E funny! :) 

                             – Prea multă atenţie atunci când merită nu strică niciodată!  Unii sunt chiar draguţi şi merită atenţie.

                             – Nu îi punem pe toţi în aceeaşi oală, da?

                             – O seara cu fete şi bautură nu va rezolva nimic dacă a două zi te întorci în coteţ.

                             – Mai bine creşteţi un porc adevărat! E posibil să aducă mai multă satisfacţie! :d ) Măcar ştii sigur că se ocupă el de masa de Crăciun!

Gata, m-am mai răcorit! Pănă când îmi sună telefonul iar!