Treceți la conținutul principal

cum sa iubesti un inger .......


Capitolul 7
Lucifer`s P.O.V.


Trebuie sa recunosc, imi e dor de Amelia...Obisnuiam sa ma descarc folosindu-ma de ea, de corpul ei in general. Era cea mai proasta si supusa t***a. Voi avea nevoie de ani de zile sa mai gasesc asa o fraiera care sa imi suporte toanele. Dar nu am la dispozitie acei cativa ani ca sa imi pot permite libertatea de a bantui lumea in voie, in cautare de sclava.
Dar poate voi gasi pe cineva...O persoana sfanta de data asta, care sa ma satisfaca macar o data inainte sa o omor. Sa am placerea sa o stiu a mea si numai a mea inainte sa ii rup beregata si sa o las sa sangereze pana la moarte. Da, si el sa fie legat de o nenorocita de cruce si sa se uite la mine si sa nu poata face nimic. Si cuvintele mele mi-au aprins fitilul unei dorinte din ce in ce mai arzatoare. Pumnul strangea cu tot mai multa forta fotografia fetei in timp ce ochii imi ardeau de dorinta... Si gandurile mele au luat forma unui ras nebun si a unor sunete grotesti pline de satisfactie. Da! Va fi a mea!

Lucius`s P.O.V.

In timp ce paseam pe asfaltul incintat de soare, aruncam cate o privire mai atenta in jur. Stiu ca demonii se transforma in cenusa daca ii arzi, dar eu nu am facut asta, deci ma tot intreb ce s-o fi intamplat cu corpul, respectiv capul, fiindca cele doua nu mai forma un tot ci erau despartie. M-a asez pe o banca sa ma uit mai atent fara sa se chiorasca cei din jur la mine ca cercetez de nebun parcul. Dar sincer nu mi-ar conveni sa fie descoperit un corp cu aripi negre si capul sau vreo doi metri ma incolo. Se pare ca nu-i nimic care sa trezeasca suspiciuni asa ca ma ridic si imi continui drumul spre facultate.
Ajuns acolo am inceput sa ma intreb pe unde o fi Jasmine. M-am sprijinit pe gard, hotarat sa o astept. Am asteptat cinci minute...Zece minute...Deja trebuia sa intram la cursuri. M-am hotarat, o mai astept un sfert de ora cel mult. Dar acele cincisprezece minute treceau atat de greu incat imi venea sa ma duc inapoi in Rai si sa fac reclamatie legat de trecerea timpului pe Pamant. Si daca ar fi fost doar asteptarea, dar sute de ganduri ingrozitoare mi-au acaparat mintea. Calm Lucius, ce ii se poate intampla ziua in amiaza mare? Lucifer poate sa ii provoace un accident de masina... Nu! Asta e absurd, nu poate sa influenteze atatea lucruri, dar ar putea convinge un grup de nemernici sa o prinda si el sa se ocupe personal... Nu! Nu! Si din nou nu! Nota mentala: sa scap de fratemiu cu prima ocazie.
Dar spre bucuria si linistea mea, o fata se indrepta spre mine cu viteza.
- Lucius! striga jasmine fericita.
- Femeie, tu esti normala? Stii cate griji mi-am facut? Constientizezi ca Lucifer poate manipula oameni sa te omoare sau mai stiu eu ce? am intrebat turbat de ingrijorare.
- Nu-ti fa griji pentru mine, spuse foarte calma.
In momentul urmator, scoase din poseta un cutit imens cu lama in cea mai buna stare.
- Vezi? Daca el foloseste mintile oamenilor, eu fac uz de arme albe...
- Sa nu ma mai sperii asa, am spus in timp ce am strans-o cu putere in brate.
- Imi pare rau.
I-am ridicat chipul cu un deget in timp ce imi apropiam fata de a ei. Ii puteam simti respiratia din ce in ce mai prcipitata si puteam pune pariu ca si ea o simtea pe a mea. Garantez si ca obrajii mei au prins o nuanta rosiatica in momentul contactului dintre buzele noastre. Intai am fost lovit de gustul dulce al sarutuui, dar apoi de o nuanta amara, ce provenea de la sangele meu. Am simtit-o ca ezita o data aparut sangele, dar i-am prins capul cu mana mea interzicandu-i sa imi ia placerea de a savura momentul.
- Apropo, spuse aceasta in pauza dintre doua saruturi, iti amintesti ce ai facut cu plicul acela albastru care ti l-am dat inainte de prima intalnire cu Lucius?
Ce plic? Eeee plicul ala...Deci despre ala e vorba!
-Aha, l-am aruncat la gunoi, am spus nepasator.
- Ce-ai facut? Te omor! Ala era subiectul proiectului....Firar masa a dracu'! Si acum ce facem?
- Simplu...
Am luat-o de mana si am intrat in scoala. Am mers hotart pana in fata salii de curs.
- Ok, poti sa te intinzi aici si sa faci pe lesinata?
Aceasta a dat din cap afirmativ si a foacut intocmai ce i-am cerut. Eu am incercat sa adopt o atitudine ingrijorata si am dat buzna in sala:
- Domn' profesor, ajutati-ma, unei studente ii este rau! Aici! Rapid!
Acesta a iesit in graba si s-a indreptat spre Jasmine care "zacea" pe jos "suferinda". Dar proful a fost inteligent si le-a spus celorlati sa ramana acolo. Eu am inchis usa in urma lui. Mi-am incordat bratul si i-am palit una dupa cap de l-am lasat lat. Intr timp Jas se ridicase, eu am luat tipul batran si chel si urat mirositor pe sus si i-am facut semn sa mergem. L-am dus intr-o sala de curs goala. Eu mi-am dat jos bluza si mi-am scos aripile la iveala. Chiar in acele momente, se trezea si Frumasa Adormita. Am inchis ochii timp de cateva secunde iar cand i-am redeschis acestia erau albastrii.
- Stai! Nu fugi! am spus folosind un ton imperativ.
Nenea m-a ascultat si a inghetat acolo ca o stana de piatra. Am zambit multumit si am continuat:
- Tema proiectului pentru Morgan si Miracle...Pana maine la ora doisprezece! vreau sa o gasesc, aici, pe catedra. Hai, te-am pupat! Tre' sa zbor...am spus in timp ce am deschis geamul si am luat-o pe Jasmine in brate.
Stiam ca e periculos, nu numai datorita faptului ca puteam fi vazut, dar am riscat si m-am impins cu putere in sol sa prind altitudine. Dupa cateva secuned ajunsesem la o inaltime la care ochiul uman nu ma mai putea identifica.
- Apropo, unde ai fost astazi? am intrebat, amintindu-mi de intearzierea lui Jasmine.
- Am fost la servici. Lucrez la o revista pentru adolescente.
Mda'...Si eu care credeam ca a prins-o o banda de nebuni...Ce cap patrat sunt la ora asta...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gheisa

    Consider ca gheisele sunt minunate. Imi place foarte mult imbracamintea lor, machiajul si miscarile pline de gratie. Sunt niste femei uimitoare si cred ca sunt, de asemenea, extrem de puternice si inteligente. Nu stiu multe despre ele, dar ma fascineaza, imi trezesc interesul si imi place sa le admir.     Am citit in carti despre ele si pe internet, tot pe acolo am vazut si imagini si intotdeauna se spune despre abilitatea lor de a se misca fara a face zgomot, intr-un mod elegant. De fapt, asta cred ca este o caracteristica a japonezilor in general, dar nu stiu, cand se spune asta despre o gheisa paraca are un impact mai mare.     In continuare voi scrie cateva informatii gasite pe Internet despre gheise. De fapt voi da copy paste.     De secole, gheisele japoneze au fascinat atat barbatii, cat si femeile, prin frumusetea lor neobisnuita si mereu invaluita in mister. Ne-am dorit dintotdeauna sa stim cum reusesc gheisele sa exercite un magnetism atat de puternic a

Ce este o gheisa?

Gheisa  este o hostess care intretine clientii prin prezentarea diverselor arte. “Gei” inseamna arta sau interpretare, iar “sha” are sensul de oameni din Japonia. Gheisele   nu sunt hostesse sau prostituate obisnuite. Ele sunt instruite un timp indelungat pentru a deveni gheise, iar prin urmarea a numeroase cursuri isi imbunatatesc abilitatile. In zilele noastre sunt gheise care invata utilizarea calculatoarelor sau isi exerseaza engleza pentru a servi clientii vorbitori de limba engleza. De asemenea munca unei gheise s-a extins, incluzand modelling sau tururi internationale. Insa, aceste detalii sunt stiute de catre majoritatea dintre noi, asa ca pentru a continua sa va surprindem, am pregatit 10 lucruri pe care nu le stiati despre o gheisa. 1. Un lucru pe care al trebui sa-l stiti este ca primele  gheise  au fost, de fapt, niste barbati. Da! Este adevarat! Gheisele masculine erau cunoscute sub numele de Honko si dansau pentru clienti in baruri, restaurante si i

vise spulberate

  Nu pot sa cred cum a trecut timpul si eu sunt inca aici. Sunt aproape acelasi om, dar fara vise. Stii? ma simt de parca m-as fi stins dintr-o data. Cine ar fi crezut? eu care excludeam esecul din orice plan, din orice vis; eu care emanam optimism mai mult decat orice; odata, nu demult, stiu ca aveam ambitie si incredere ca pot ajunge oriunde numai sa vreau asta. Acum nu stiu sincer daca am devenit pesimista sau pur si simplu m-am trezit; ar fii trist sa realizez acum ca doar m-am amagit si ca de fapt realitatea e alta. In momentele astea nu pot sa-mi dau seama de nimic; sunt aiurea. Stii cat de gol e un om fara vise? Esti trist fara vise, esti gol. Da' pana la urma care e faza cu visele astea? ranesc atunci cand nu se implinesc? si cate vise se implinesc? sau cate nu ? Am in cap un haos de idei pe care habar n-am in ce ordine sa le asez, si ar fii atatea de zis... Chestia e ca eu acum n-am absolut nimic din ce mi-as dori; si stii ce ma-ntristeaza? ca nici nu stiu d