Capitolul 3
Lucius P.O.V.
M-am aplecat spre ea. Mda’ , ce aveam de gand sa fac? Fiecare milimetru ce ma ducea mai aproape, imi sfasia trupul, incet si dureros. In final i-am atins buzele cu ale mele. M-am ars. Dupa treizeci de secunde m-am indepartat. Pe chipul sau se intindea un zambet satisfacut. Eee, macar durerea mea nu a fost in zadar.
- Deci te simti mai bine?
A dat din cap in semn afirmativ. Asta era in regula.
- Dar sa stii, toata chestia asta nu a insemnat nimic, am adaugat eu pe un ton foarte serios.
Mda’ si cerul e foarte verde. Lucius, vezi ca te concediaza daca mai continui sa minti, recunoaste ca iti place fata. Dar din pacate, a sosit si aprobarea ei pe un ton la fel de serios.
- OK, nici pentru mine nu a insemnat nimic.
Am incercat sa zambesc. Mi-a iesit un fel de arcuire a buzelor, cam handicapat surasul meu, ce-i drept, dar merge. Mi-am aruncat din privirea spre ea. Avea corp frumos, cu foarme provocatoare si niste buze moi si rosii. Stai putin! Buze rosii? Nu avea ruj . In clipa urmatoare, am simtit un fir subtire de sange, izvorand in coltul gurii mele. Firar, buzele sunt rosii, de la sangele meu. Si-a dus degetele la gura, vazand si ea umezeala.
- Lucius, ce dracu’! Ce ai patit? intreba pe o voce ingrijorata.
- Nimic, m-am muscat de buza.
M-am dat un pas inapoi. Dar ea m-a urmat. S-a ridicat pe varfuri sa imi curete urma rosiatica. Si cu asta am descoperit si ca echilibrul ei este foarte prost. Pur si simplu si-a pierdut stabilitatea in timp ce era pe varfuri. Am prins-o inainte sa aterizeze pe burta in fata mea. Un fior ciudat mi-a cuprins tot corpul. Am inceput incet, incet sa nu imi mai simt picioarele, iar senzatia devenea din ce in ce mai puternica. Am dat-o la o parte cu brutalitate si am facut fugitiv cu mana. Acum alergam de nebun pe holurile facultatii. De ce naiba am acceptat misiunea asta? Stiam, de fapt puteam sa jur ca eram vanat si zgariat pe tot abdomenul. Simteam o usturime neplacuta avand in vedere contactul dintre camasa si pielea mea. Am continuat sa alerg, de teama sa nu se pateze cu sange si sa ma trezesc cu o camasa inflorata. De notat: sa nu mai port haine albe sau deschise la culoare.
In cele din urma am ajuns in fata blocului. Im tremurau genunchii si tot corpul la urma urmei. Acum cea mai grea misiune, sa ajung la apartament, la etajul cinci. Deschid usa, dar aud o voce ragusita care imi spune sa nu o inchid. In urma mea, o femeie batrana cu vreo doua plase dupa ea, stigase sa ii tin usa. Am asteptat sa intre ea prima, apoi eu. M-am indreptat spre lift, dar norocul era cu mine astazi. Pe usa era o hartie imansa pe care scria a€œDEFECTâ€.
- Vai tinere, nu-i asa ca poti sa ma ajuti si cu mine cu plasele acestea grele? intreaba din nou batrana pe un ton rugator.
- Desigur, raspund plin de politete.
Stai, ce mama nabii fac eu aici? In fine, acum nu mai pot da inapoi. Ma aplec dupa plase. Cand sa le ridic, observ ca tantii aia cumparase treisfert de oras si baga-se acolo, cantarea o tona.
- Multumesc, dragule. Nu stiu ce m-as fi facut patru etaje cu atatea bagaje.
Mutra ei ma calca pe nervi. In timp ce urcam scrile ma gandeam sa pun vorba proasta pentru ea in Rai. Si cat se plangea...Tantii, iti dau un sfat: ca sa nu iti fie atat de greu sa le cari, nu mai cumpara dracului toate porcariile! Off, cat mi-as fi dorit sa pot spune asta cu voce tare...Dar spre fericirea mea, in cele din urma am ajuns. Am lasat plasele din mana si am mers mai departe. Inca un etaj si ajungeam si eu. In sfarsit. Scot cheile din buzunar si descui usa. Cand am intrat, primul lucru a fost sa imi dau jos camasa aceea de pe mine. Am aruncat-o cat colo si m-am indreptat spre dormitor.
Am facut cativa pasi in camera luminoasa si cineva mi-a sairt in brate. Bun asta a fost cu adevarat neasteptat, ca sa nu mai spun ca a fost o ideea proasta fiindca pe mine ma durea.
- Lucius, ce ai patit? Nu se poate, e abia prima zi si uite in ce hal esti. Renunta la slujba asta. Tu esti inger pazitor nu sacrificiu angelic, spuse pe o voce plina de prefacuta.
- Mdea’. Apropo, cine mai esti si tu?
- Amelia. M-a trimis Marele Intelept sa vad cum te descurci.
Minciuna. Pot sa simt cand cineva minte sau cand spune adevarul. Cu o miscare brusca am impins-o in perete. Acum o tineam de gat, aceasta scotand niste sughituri strangulate. Mi-am deschis aripile mari si albe.
- In cazul asta cred ca stii care sunt abilitatile mele. Nu poti sa ma minti, stiu cand cineva minte. Acum spune adevarul!
Vocea mi se auzea in ecou, iar ochii mei prinsesera o nuanta de albastru stralucitor, parca ar fi fost niste lumini. Spre deosebire de altii eu aveam doua puteri. Puteam sa detectez minciuna si puteam hipnotiza din priviri. In momentele in care ma foloseam de talentul acesta vocea mea se auzea in ecou iar ochii erau albastrii.
- Ma numesc Amelia. M-a trimis Lucifer. A spus ca nu avem voie sa o lasam pe fata sa aiba un inger pazitor, e prea periculos pentru noi ca ea sa poata sa devina ceea ce ii este sortit.
- Ce sa devine? Care e soarta ei? am intrebat folosind aceeasi voce.
- Nu stiu. Doar Lucifer stie, a spus plina de sinceritate sub controlul meu.
I-am dat drumul, dar nu inainte sa ii spun sa plece. Aceasta a disparut intr-un nor de ceata neagra. Era un demon, supusa lui. Am incercat sa ma indrept spre baie. Trebuia sa imi fac un dus, neaparat. Dar nu am reusit. Cuprins de o ameteala profunda, am cazut acolo in mijlocul camerei cua ripile inca deschise.
Lucifer P.O.V.
- Stapane, m-am intors! am auzit vocea sfarsita a Ameliei.
- Bine scumpa mea. Acum spune, a renuntat la postul sau? am adaugat eu pe un ton provocator si plinde incantare.
Dar spre nemultumirea mea, cea care imi era supusa a dat negativ din cap. Mai putin avea sa planga, iar eu mai putin si imi luam campii.
- Incompetent-o. Ti-am spus ca ingerul trebuie sa dispara! Fata nu are voie sa fie in posesia unui Pazitor daca vream sa vina pe calea noastra. Te vei intoarce si o sa o indepartezi de el. Dar inainte sa pleci, spune-mi, cine este acest maimutoi inaripat care te-a adus inapoi la mine in starea asta?
- Lucius, domnule, am auzit-o spunandu-i numele plina de teama.
Eu am inceput sa rad ca un maniac. Lucius....Of, of, of., fratioare, imi pare rau ca va trebui sa mori, dar fata nu are voie sa deinva Arhanghel. E o amenintare prea mare pentru mine.
Lucius P.O.V.
Cand m-am trezit era noapte. Ranile mi se vindecasera deja. Bine ca ma vindecam repede, altfel nu stiu ce m-as fi facut. Dar acum am alte lucruri la care sa ma gandesc. Ce va deveni ea?
Mi-am retras aripile si m-am pus pe pat. O singura pana am lasat pe jos. Albul ei imaculat avea acum mici pete de sange. Oare asa voi ajunge si eu? Scaldat in sange, murind ca toti ceilalti?
.jpg)
Lucius P.O.V.
M-am aplecat spre ea. Mda’ , ce aveam de gand sa fac? Fiecare milimetru ce ma ducea mai aproape, imi sfasia trupul, incet si dureros. In final i-am atins buzele cu ale mele. M-am ars. Dupa treizeci de secunde m-am indepartat. Pe chipul sau se intindea un zambet satisfacut. Eee, macar durerea mea nu a fost in zadar.
- Deci te simti mai bine?
A dat din cap in semn afirmativ. Asta era in regula.
- Dar sa stii, toata chestia asta nu a insemnat nimic, am adaugat eu pe un ton foarte serios.
Mda’ si cerul e foarte verde. Lucius, vezi ca te concediaza daca mai continui sa minti, recunoaste ca iti place fata. Dar din pacate, a sosit si aprobarea ei pe un ton la fel de serios.
- OK, nici pentru mine nu a insemnat nimic.
Am incercat sa zambesc. Mi-a iesit un fel de arcuire a buzelor, cam handicapat surasul meu, ce-i drept, dar merge. Mi-am aruncat din privirea spre ea. Avea corp frumos, cu foarme provocatoare si niste buze moi si rosii. Stai putin! Buze rosii? Nu avea ruj . In clipa urmatoare, am simtit un fir subtire de sange, izvorand in coltul gurii mele. Firar, buzele sunt rosii, de la sangele meu. Si-a dus degetele la gura, vazand si ea umezeala.
- Lucius, ce dracu’! Ce ai patit? intreba pe o voce ingrijorata.
- Nimic, m-am muscat de buza.
M-am dat un pas inapoi. Dar ea m-a urmat. S-a ridicat pe varfuri sa imi curete urma rosiatica. Si cu asta am descoperit si ca echilibrul ei este foarte prost. Pur si simplu si-a pierdut stabilitatea in timp ce era pe varfuri. Am prins-o inainte sa aterizeze pe burta in fata mea. Un fior ciudat mi-a cuprins tot corpul. Am inceput incet, incet sa nu imi mai simt picioarele, iar senzatia devenea din ce in ce mai puternica. Am dat-o la o parte cu brutalitate si am facut fugitiv cu mana. Acum alergam de nebun pe holurile facultatii. De ce naiba am acceptat misiunea asta? Stiam, de fapt puteam sa jur ca eram vanat si zgariat pe tot abdomenul. Simteam o usturime neplacuta avand in vedere contactul dintre camasa si pielea mea. Am continuat sa alerg, de teama sa nu se pateze cu sange si sa ma trezesc cu o camasa inflorata. De notat: sa nu mai port haine albe sau deschise la culoare.
In cele din urma am ajuns in fata blocului. Im tremurau genunchii si tot corpul la urma urmei. Acum cea mai grea misiune, sa ajung la apartament, la etajul cinci. Deschid usa, dar aud o voce ragusita care imi spune sa nu o inchid. In urma mea, o femeie batrana cu vreo doua plase dupa ea, stigase sa ii tin usa. Am asteptat sa intre ea prima, apoi eu. M-am indreptat spre lift, dar norocul era cu mine astazi. Pe usa era o hartie imansa pe care scria a€œDEFECTâ€.
- Vai tinere, nu-i asa ca poti sa ma ajuti si cu mine cu plasele acestea grele? intreaba din nou batrana pe un ton rugator.
- Desigur, raspund plin de politete.
Stai, ce mama nabii fac eu aici? In fine, acum nu mai pot da inapoi. Ma aplec dupa plase. Cand sa le ridic, observ ca tantii aia cumparase treisfert de oras si baga-se acolo, cantarea o tona.
- Multumesc, dragule. Nu stiu ce m-as fi facut patru etaje cu atatea bagaje.
Mutra ei ma calca pe nervi. In timp ce urcam scrile ma gandeam sa pun vorba proasta pentru ea in Rai. Si cat se plangea...Tantii, iti dau un sfat: ca sa nu iti fie atat de greu sa le cari, nu mai cumpara dracului toate porcariile! Off, cat mi-as fi dorit sa pot spune asta cu voce tare...Dar spre fericirea mea, in cele din urma am ajuns. Am lasat plasele din mana si am mers mai departe. Inca un etaj si ajungeam si eu. In sfarsit. Scot cheile din buzunar si descui usa. Cand am intrat, primul lucru a fost sa imi dau jos camasa aceea de pe mine. Am aruncat-o cat colo si m-am indreptat spre dormitor.
Am facut cativa pasi in camera luminoasa si cineva mi-a sairt in brate. Bun asta a fost cu adevarat neasteptat, ca sa nu mai spun ca a fost o ideea proasta fiindca pe mine ma durea.
- Lucius, ce ai patit? Nu se poate, e abia prima zi si uite in ce hal esti. Renunta la slujba asta. Tu esti inger pazitor nu sacrificiu angelic, spuse pe o voce plina de prefacuta.
- Mdea’. Apropo, cine mai esti si tu?
- Amelia. M-a trimis Marele Intelept sa vad cum te descurci.
Minciuna. Pot sa simt cand cineva minte sau cand spune adevarul. Cu o miscare brusca am impins-o in perete. Acum o tineam de gat, aceasta scotand niste sughituri strangulate. Mi-am deschis aripile mari si albe.
- In cazul asta cred ca stii care sunt abilitatile mele. Nu poti sa ma minti, stiu cand cineva minte. Acum spune adevarul!
Vocea mi se auzea in ecou, iar ochii mei prinsesera o nuanta de albastru stralucitor, parca ar fi fost niste lumini. Spre deosebire de altii eu aveam doua puteri. Puteam sa detectez minciuna si puteam hipnotiza din priviri. In momentele in care ma foloseam de talentul acesta vocea mea se auzea in ecou iar ochii erau albastrii.
- Ma numesc Amelia. M-a trimis Lucifer. A spus ca nu avem voie sa o lasam pe fata sa aiba un inger pazitor, e prea periculos pentru noi ca ea sa poata sa devina ceea ce ii este sortit.
- Ce sa devine? Care e soarta ei? am intrebat folosind aceeasi voce.
- Nu stiu. Doar Lucifer stie, a spus plina de sinceritate sub controlul meu.
I-am dat drumul, dar nu inainte sa ii spun sa plece. Aceasta a disparut intr-un nor de ceata neagra. Era un demon, supusa lui. Am incercat sa ma indrept spre baie. Trebuia sa imi fac un dus, neaparat. Dar nu am reusit. Cuprins de o ameteala profunda, am cazut acolo in mijlocul camerei cua ripile inca deschise.
Lucifer P.O.V.
- Stapane, m-am intors! am auzit vocea sfarsita a Ameliei.
- Bine scumpa mea. Acum spune, a renuntat la postul sau? am adaugat eu pe un ton provocator si plinde incantare.
Dar spre nemultumirea mea, cea care imi era supusa a dat negativ din cap. Mai putin avea sa planga, iar eu mai putin si imi luam campii.
- Incompetent-o. Ti-am spus ca ingerul trebuie sa dispara! Fata nu are voie sa fie in posesia unui Pazitor daca vream sa vina pe calea noastra. Te vei intoarce si o sa o indepartezi de el. Dar inainte sa pleci, spune-mi, cine este acest maimutoi inaripat care te-a adus inapoi la mine in starea asta?
- Lucius, domnule, am auzit-o spunandu-i numele plina de teama.
Eu am inceput sa rad ca un maniac. Lucius....Of, of, of., fratioare, imi pare rau ca va trebui sa mori, dar fata nu are voie sa deinva Arhanghel. E o amenintare prea mare pentru mine.
Lucius P.O.V.
Cand m-am trezit era noapte. Ranile mi se vindecasera deja. Bine ca ma vindecam repede, altfel nu stiu ce m-as fi facut. Dar acum am alte lucruri la care sa ma gandesc. Ce va deveni ea?
Mi-am retras aripile si m-am pus pe pat. O singura pana am lasat pe jos. Albul ei imaculat avea acum mici pete de sange. Oare asa voi ajunge si eu? Scaldat in sange, murind ca toti ceilalti?
.jpg)
Comentarii
Trimiteți un comentariu